Nicolae Geanta: Jurnal de Brazi

Brazi. Prahova. Sâmbătă 31 octombrie 2015. Conferinţă de tineret. Regională. Braşoveni. Care au plecat de acasă încă de la 7 dimineaţa. Un autocar întreg. Evanghelici, ortodocşi. Elevi. Studenţi. Căsătoriţi. Baschetbalişti. Voleibaliste. Fotbalişti. Vreo 60. Toţi aduşi de profesorul Stelian Robu. Bucureşteni. Vreo 20. Fotbalişti. Nepocăiţi. Toţi aduşi de Beni, un „tudorist” misionar printre tinerii fotbalişti. Ploieşteni. Baschetbalişti. Prahoveni din Brazi, Câmpina, Drăgăneasa, Brătăşanca, Bordeni, Strejnic, Boldeşti. Creştini după Evanghelie, penticostali, ortodocşi. Diverşi. Ca o trusă de creioane colorate. Le-am spus că un creion colorat poate lăsa o istorie scrisă. Dar un desen într-o culoare e incomplet. Peisajele încântătoare se fac numai din amestec de culori.

Evenimentul a început la 10,30. Cu închinare. Lauda a condus-o chitaristul Emanuel Păun. Apoi Nicolae Geantă a motivat tinerii pentru rugăciune. Apoi iar s-au cântat imnuri. Dumnezeiesc. După vreo trei sferturi de oră a urmat Darius Ignat. Un codlean care în vara asta a misionat trei luni în Egipt. Prezentarea sa a fost impresionantă. Prea mulţi săraci abandonaţi. Misionari printre musulmani însă sunt puţini. Poate de aceea trimite Dumnezeu sirienii în Europa.